Microbi oportuniști și creșterea excesivă
Testul GI-MAP + Zonulin a fost conceput pentru a detecta organismele patogene și oportuniste care pot provoca simptome sau boli. Multe bacterii măsurate pe GI-MAP + Zonulin sunt agenți patogeni oportuniști, ceea ce înseamnă că provoacă îmbolnăviri doar la anumiți indivizi, în special la cei cu imunitate compromisă. Mulți oameni intră în contact cu agenți patogeni oportuniști și nu prezintă simptome, probabil pentru că sunt înlăturați de bacteriile comensale.
Creșterea și colonizarea excesivă a bacteriilor oportuniste poate apărea atunci când bacteriile comensale sunt afectate de o dietă necorespunzătoare, utilizarea antibioticelor, infecția parazitară sau un sistem imunitar slăbit. Agenții patogeni oportuniști nu sunt recunoscuți în mod convențional de autoritățile medicale ca fiind cauzatori obișnuiți de boli, iar găsirea unor cantități măsurabile în probele de scaun poate fi considerată nesemnificativă din punct de vedere clinic.
Cu toate acestea, anumiți agenți patogeni oportuniști sunt recunoscuți în domeniul medicinei funcționale și integrative că provoacă un dezechilibru în microbiota intestinală sau împiedică în alt mod vindecarea corespunzătoare a barierei mucoasei gastrointestinale. Unele dintre aceste organisme au fost implicate în producerea de afecțiuni extraintestinale. Prin urmare, testarea și tratarea înmulțirii excesive a acestor organisme poate fi benefică pentru gestionarea unor cazuri cronice de boală gastrointestinală.
Pseudomonas spp. sunt bacterii gram-negative ce se găsesc pe scară largă în mediul înconjurător. Pseudomonas aeruginosa este cea mai frecventă specie care provoacă infecție și poate afecta fiecare porțiune a intestinului. În tractul gastrointestinal poate provoca inflamație, disfuncție a barierei epiteliale, întreruperea joncțiunii celulare strânse și poate afecta permeabilitatea intestinală. Această bacterie prezintă o virulență sporită în contextul unor factori de stres, traume, intervenții chirurgicale și cancer. Simptomele infecției enterice includ febră, deshidratare, distensie abdominală, diaree și manifestări fizice ale febrei Shanghai.
Infecția afectează de obicei copiii mici și adulții cu malignități hematologice și neutropenie. În afara tractului gastrointestinal, bacteria poate provoca infecții ale tractului urinar, dermatită, bacteriemie, infecții osoase și articulare, respiratorii și sistemice, în special la persoanele cu imunitatea compromisă.
Desulfovibrio spp. este un gen de bacterii anaerobe, gram negative, sulfat-reducătoare, care conțin mai mult de 30 de specii. Aceste bacterii produc hidrogen sulfurat (H2S), un metabolit care poate influența semnalizarea celulară, reduce stresul oxidativ la concentrații mai scăzute și prezintă toxicitate la concentrații mai mari. Speciile Desulfovibrio pot fi transportate în tractul gastrointestinal uman în mod asimptomatic sau pot fi agenți patogeni oportuniști. Se găsesc în mai multe surse, inclusiv animale (câini, porci, hamsteri), sisteme de canalizare și apă.
Speciile Desulfovibrio au fost legate de creșterea bacteriană excesivă și boala inflamatorie intestinală, inclusiv colita ulcerativă și boala Crohn. Clinic, niveluri ridicate de H2S au fost asociate cu cancerul de colon, colita ulcerativă și deteriorarea celulară a colonocitelor. În plus, trebuie remarcat faptul că Desulfovibrio se numără printre genurile de bacterii, alături de Bacteroides, Pseudomonas, Clostridium și Escherichia, despre care se știe că formează biofilme în intestin.
De asemenea, nivelurile scăzute sau insuficiente de Desulfovibrio pot avea un efect negativ asupra sănătății colonului. Speciile de Desulfovibrio din intestin au fost asociate cu sănătatea intestinală și populațiile microbiene benefice. Nivelurile normale de H2S ajută la inhibarea agenților patogeni și susțin capacitatea antioxidantă totală prin menținerea unei mucoase colonice sănătoase.
Methanobacteriacee (familia) sunt microbi producatori de metan, asemănători bacteriilor, care joacă un rol important în ecosistemul intestinal prin facilitarea fermentației carbohidraților și a producției de acizi grași cu lanț scurt de către bacteriile comensale. Niveluri crescute de Methanobacteriaceae au fost asociate cu constipația cronică, sindromul colonului iritabil și obezitatea, în timp ce niveluri reduse au fost găsite la pacienții cu boală inflamatorie intestinală. Un studiu a constatat o corelație puternică între Blastocystis și Methanobrevibacter smithii, cel mai des întâlnită bacterie din familia Methanobacteriaceae în microbiomul intestinal uman.